Factorii care influenteaza cresterea A. Factorii dinaintea nasterii: ereditatea (constitutia genetica si cromozomica), functia endocrina, sanatatea mamei, infectiile intrauterine, intoxicatii (medicamente, tutun).
B. Factori legati de nastere: traumatisme obstetricale, leziuni prin oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc.
C. Prematuritatea. Daca se naste cu 2 luni mai devreme, un copil are cu 2 luni mai putin de dezvoltare in uter si este de prevazut ca nivelul sau de dezvoltare va fi cu circa 2 luni mai in urma fata de copilul nascut la termen.
D. Mediul inconjurator
a) Alimentatia la san are un rol covarsitor in cresterea fizica, sanatatea si comportamentul sugarului. Dupa varsta de un an, copiii subnutriti si indeosebi cei care primesc putine proteine animale (lapte, branza, carne, peste, oua) sau vegetale (fructe, zarzavaturi) au talie mica.
b) Factorii naturali (soarele, apa, aerul), conditiile de locuit, climatul, organizarea studiului si timpului liber al copilului au efecte necontestabile asupra starii de sanatate si comportamentului.
c) Mediul psihic. Dezvoltarea depinde de maturatia sistemului nervos. Nici o invatatura si nici un exercitiu nu pot accelera dezvoltarea, inainte ca sistemul nervos sa nu fi ajuns la un anumit stadiu. Pe de alta parte, un copil poate deveni inapoiat prin lipsa de exercitiu, in timp ce sistemul sau nervos este pregatit pentru o dezvoltare normala. Cum maturatia sistemului nervos continua chiar in absenta unui exercitiu, copilul face progrese rapide de indata ce i se ofera ocazia si-i ajunge din urma pe cei de varsta lui, dezvoltati normal.
Dezvoltarea poate fi intarziata printr-o carenta afectiva. Copiii crescuti in vechile orfelinate erau intarziati (fizic, intelectual si social) deoarece personalul (numar redus si necalificat) nu se ocupa indeajuns pentru a le satisface nevoile de ingrijiri fizice si psihice.
Unele familii nu ofera copilului conditiile, afectiunea si ocaziile necesare dezvoltarii lui. In astfel de familii mersul, vorbirea, controlul sfincterelor, contactul social survin tarziu, fragmentar. Pe de alta parte, prin supraingrijire si teama unele familii nu lasa si nu ofera conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de miscare, sa manance, sa se imbrace sau sa se spele singur. La consultatii, se vad frecvent marne care dezbraca si imbraca copilul de 6-7 ani. caruia nu i s-a oferit ocazia de a o face singur. Acelasi proces se regaseste in intarzierea vorbirii. Unele marne nu stau de vorba cu copilul lor, nu-i spun denumirea obiectelor si nu-i arata imagini. Astfel de copii vor prezenta o intarziere in intelegerea sensului cuvintelor si in vorbire. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare. O ambianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime, peste nivelul normalului.
Factorul familial joaca adesea un mare rol in unele aspecte ale dezvoltarii.
In unele familii aparitia locomotiei, a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau, dimpotriva, deosebit de tirziu, in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal.
d) Sexul. Fetitele au tendinta sa mearga, sa vorbeasca si sa-si controleze sfincterele mai devreme decat baietii.
Variatiile sunt frecvente si se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvoltarii. Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu. Este imposibil de a stabili evantaiul "normalitatii", pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvoltarii. Ar fi oeroare de a socoti ca orice copil care se indeparteaza de la "norme" ar fi deficient mental sau anormal, mai mult, sunt copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mers, vorbire etc.) la o annmita varsta si ulterior sa devina copii nu numai normali, dar chiar cu un grad mare de competitivitate.
